׀Khurub ge ׀gaisase Kuneneba tsâ׀khā hâ

0
20

OPUWOS – ׀Hûǁarebese ra ╪gari ╪gari-aon Kunene ׀Kharib din ge nē kurib di ׀khurub mâsiba kaise a !gom!gâxa tsî ǁkhōǁkhōsase ra !gawa׀î. Nē ׀kharib !nâ i ge nēsis kōse nau !âgu !nâb ׀nanuba ra ǁnātsâ khamis tsîna ׀gui xū-i tsîna noxopa ī tama hâ. Kaise ׀oro !gôab di ׀nanurob ׀guib ge ׀nîpa ra hō!âhe.

╪Gari-aon Kunene ׀Kharib din ge ╪oago Wunstaxtsēs ai Opuwos !nâ !hō-omkhâis mâsisan Ministris !Hū-omkhâis, ǁGammās tsî !Aub!ûi!gâs din ׀kha ge ׀hao hâ i. Nēti ī mâisan !nân ge texnikesn hîa ׀khurub mâsib nē kurib 2015 !nâ ra mû╪uisen ׀gaub di a!nâde dī tsî !nuriba nî !amǁarese ge sī hâ i. Ôa!nâdi ge ǁîs a dana!khaise ׀khurub ūhâ sîsen╪uib !hanagu tsî ûitsamaxūn aib tsî mâtis nēsa ╪gari-aona ra tsâ׀khās tsîn ai ge !ammâisa i. Nē ׀haos ge !kharaga !â׀huru-aon, !hao!nāsi ╪gae╪gui-aon tsî ╪gari-aon xa ge ǁhao!nâhe hâ i.

Ôa!nâdi !nuriba xu ge !gāsa !khais ge ǁaupexa 90%gu di !hana ╪gari-aon ra mai-e !ā!nāsise hâ ǁama!khaiga xu ǁamasa tsî gu ╪gan׀gauga kaise a ׀gapisa. Kapika !Hao!nāsi ╪Gae╪uis di 80 kurixa !hao!nāsi ╪gae╪gui-aob, Maongo Hembindab ge ǁîb di ╪âi╪hansensa gowa╪ui tsî gere mî, nēs a ╪guro !nā !khaisa ǁîb di ûiǁaeb !nâb nētikō ׀gaisa ׀khurub di mâsiba ra mû tsî hō!âsa. Hembindab ge !aru׀î gere mîs ge, ǁîn nausa ╪gari-aon ase ra dītsâ ǁîn di ûitsamaxūn xa ǁamaxusa în ╪garib âna huikhâi!nâtsâ, xawen xūna kaise a !garasa tsîn kaise ╪khawusa hōdawade ra hō-oasa. “!Nubusib ǁgomǁamaxudi dib nē ׀kharib !nâ hâb ge ra !aroma în ûitsamaxūna ׀haehe ra ╪gan׀gaugu ai ׀gui !nāsa !nāde ǁamaxuhe, aiǁgause i ge piris hîa da ǁnaetisase N$1500 tsî N$1800 ǁaegu ra ǁamaxusa nēsi N$800 kōse ׀gui ra mātarebahe, tsî tsâun tsî goan hîa N$6 500 ai gere !gûna nēsi N$3500 tsî N$4 000 hâra ǁaegu. ╪Gui ╪gari-aoda ge ׀nîhâ ׀gau-i a ׀khai amaga kaise supu ╪gan׀gaugu ai ǁîn ûitsamaxūna ra māxū,” tib ge kairaba gere !gaesen. Nē ge ׀hao hâ I texniken ge ǁîb ׀kha ׀hû׀gui tsî gere !khō-am ╪gui ╪gari-aon nē ׀khurub mâsib xa ǁarihe hâse ûitsamaxūn âna kaise ╪am ╪gan׀gaugu ai gere tsî noxopa ra ǁamaxusa, aitsama kō!gâsens tsî ûitsamaxūn ╪ûna sō׀ôan, ׀gân tsî ╪ōna ǁamabas !aroma. “Namibiab ╪Hanub ge ǁanǁare!hūb, Angolab ╪hanub ׀kha ǁgamǁaredi !nâ ╪gâ tsî mā-amsa ga ╪gan î da sida ûitsamaxūn ׀kha ǁnā׀î doe╪gâ tsî !û-aiga sîsenū ǁkhb sida ûitsamaxūn nî ╪gae!khō tsî ׀gais kōse. ǁKhātib ╪Hanuba kaise !hae ǁaeb !nâ ׀khuhuib ╪ûna ǁnā ╪gari-aon hîa kaise tsâ׀khāhe hâna !khoe-am re,” tib ge nē !hao!nāsi ╪gae╪gui-aoba gere ׀khoma. Meatcos tsî Agras hâra tsîn ge gere ╪ganhe, !kharese ╪gari-aona ╪gan׀gaub !nâ !gû!oa tsî ǁîn xa a hui!nâsa ╪gan׀gauga māsa.
!Kharu ge ׀khurukurigu !nâ di ge sao ra !garo!ādi, Otjihandjas tsî Otjihinamasos hâra Otjisoko ǁhûi!nâ╪haris !nâ, Otjindingwes hîa Okangwati ǁhûi!nâ╪haris !nâ ǁgoes hâdi !û-aiga tsū tsēdi !aroma ge sâuǁguisa ī, xawe nēsi ǁîdi tsîna ╪gāb khami ge hā !û╪ui!nâhe hâ.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here